Începând cu 16 martie 2001, România a aderat la Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961, privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine. Înainte de aderarea la această convenţie, pentru recunoaşterea în România a actelor din străinătate, era nevoie de o procedură complicată, legalizarea actelor efectuându-se în prima fază de autoritatea competentă din ţara de unde provenea actul – în funcţie de propriile prevederi legislative, apoi prin consulatele statelor de origine – din România şi în final cu legalizarea aplicată de Ministerul de Externe din România. Apostilarea a simplificat foarte mult această procedură şi constă în aplicarea unei ştampile (apostila de la Haga) pe documente, pentru a le autentifica / legaliza internaţional.

    Apostila este în fapt o ştampilă de formă pătrată (cu latura de 9 cm), identică în toate statele membre ale Convenţiei de la Haga şi care se aplică direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia (foaie suplimentară ataşată la document), vezi model

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   Pentru statele care nu sunt menţionate în cele 2 tabele de mai sus (SCUTITE/ OBLIGATORIU apostille), se vor prezenta documente supralegalizate, conf. art. 162 din Legea nr. 105/ 1992, cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat